Intr-un final am reusit sa-mi duc scopul la bun sfarsit si anume, acela de a ma trezi inaintea tuturor ca sa petrec un timp singura si in deplina liniste, fara intreruperi, pentru a fi doar eu cu mine. Si mi-a iesit in dimineata aceasta deoarece am gasit un motiv foarte bun pentru a fi atat de matinala, adica treaza la 05:30: dorinta de a privi rasaritul, mai ales ca am avut ocazia s-o fac de pe balcon dintr-un loc frumos si linistit, asa cum e Sighisoara. Iar dupa ce am primit darul acesta minunat de la natura mi-a parut rau ca nu am facut-o mai repede, fiindca in locatia asta chiar am avut bucuria de a vedea efectiv cum rasare soarele. Pozitionarea apartamentului din orasul meu natal nu face posibila sansa de a privi chiar in fata privelistea care se lumineaza direct sub privirea ta deoarece, de la geamul meu vad apusul si locuind intr-o zona urbana sunt inconjurata de cladiri si beton, iar dimineata nu se aud aceleasi sunete frumoase ca aici. Asa ca, am vrut sa profit de oportunitatea aceasta mai rara, acea de a fi martora a frumusetii din jur incalzita de prima raza de soare.
Bineinteles ca sentimentul special pe care-l simti in interior atunci cand esti singura treaza la ora aia (cel putin asa ai impresia atunci cand te uiti in jurul tau ca sigur mai sunt si alti “nebuni” inafara de tine pe lumea asta 😂) il simti si acasa, ba chiar l-am simtit de mai multe ori acum 2 ani cand m-am trezit constant la ora 05:00 pentru o perioada mai lunga de timp. Insa, este glorios sa ai oportunitatea de a privi rasaritul “in fata” si, desi nu am vazut chiar de la inceput soarele ca era ascuns de copaci si a iesit din ascunzatoarea lui nocturna cam piezis de locatia mea, am putut zari norii din apropierea lui, iar acestia erau transfigurati de frumusetea solara, am observat razele calde care s-au raspandit mai departe si au imbelsugat cerul cu culori deosebite, si acest tablou superb mi-a incantat privirea si sufletul deopotriva.
Si ce a fost absolut extraordinar a fost faptul ca am fost singura martora a acelei frumuseti si astfel am putut simti pe deplin bucuria inceperii unei noi zile intr-un mod atat de frumos pentru ca nu a fost tulburata de voci umane si alte zgomote din jur. Am fost doar eu cu mine si am putut sta in liniste ca sa deschid acel vibrant dar oferit de Univers, m-am lasat incarcata de pace si fericire, fara a fi tulburata de cineva, am simtit cu putere sentimentele acestea minunate in interior, focusandu-ma doar sa vad si sa aud ceea ce mi-a produs revarsarea asta delicioasa de emotii pozitive inlauntrul meu.
Nu zic ca nu poti accesa aceeasi stare deosebita atunci cand esti alaturi de alti oameni cum ar fi, partenerul sau un grup de prieteni, dar ca sa poti trai aceeasi pace deplina si a te lasa complet invadata de fericirea pe care o simti in fata minunatiei naturii este nevoie de liniste deoarece, atunci cand cineva vorbeste si incepe sa conceptualizeze frumusetea pe care o observa, sa o puna in cuvinte, intri in mintea ta ca sa o intelegi, iar sentimentele vin din suflet, nu din cap. Bineinteles ca nu esti complet lipsita de ganduri nici cand esti singura, de exemplu eu chiar am gandit ca trebuie sa scriu un articol despre ce simteam atunci, insa am putut sa am multe clipe de liniste, in care sa fiu prezenta numai la ce era in jurul meu si am mai ignorat mintea, focusandu-ma pe ce-mi cuprindea privirea, pe sunetele pasarelelor si astfel, mi-a fost mai usor sa simt cu intensitate bucuria inceperii noii zile si sa am focusul doar pe peisajul colorat din fata mea. Daca vrei sa ai experienta aceasta impreuna cu o alta persoana, iti recomand sa stabilesti cu ea de la inceput ca sa aveti cateva momente de liniste totala si astfel, sa puteti simti cu adevarat magia care exista in primele ore ale dimineatii, atunci cand omul nu perturba pacea din jur cu sunetele sale, cand tot ce se aude e doar ciripitul pasarelelor si ocazional, a cate unui ceas desteptator sub forma de cocos 😁, cand tot ce vezi este natura glorioasa, fara tipenie de om prin preajma.
Sunt foarte norocoasa ca am putut participa singura la acest special eveniment, da, mi-am mai tras de manecuta mintea ca voia sa fuga pe carari nebunuite 😅, dar fiind doar eu cu mine am avut sansa minunata de a ma focusa doar pe ce vad ochii mei, doar pe muzica creata de elementele naturii si am putut fi mindful in acele clipe sublime. Sa privesti rasaritul este mereu un sentiment imbatator de fericire insa atunci cand o faci in liniste, te lasi invaluita de pacea care traieste dincolo de zgomote, dincolo de vorbe si interpretari, dincolo de noi. Fiind martora acelei frumuseti in solitudine este un exercitiu de prezenta puternic, este o cale de acces la ce se afla in interiorul tău si poti simti cu adevarat bucuria suprema care-ti invadeaza inima deoarece ea nu este tulburata de vreun om, esti doar tu in comuniune cu natura.
Da, clar ca este un sentiment extraordinar atunci cand poti impartasi emotiile acestea frumoase cu persoana cea mai draga tie, dar dupa cum am spus, este important sa traiti aceste superbe momente cu sufletul, sa le simtiti, nu sa le ganditi ori vorbiti, deoarece magia exista mai presus de cuvinte, iar vorbele o pot spulbera. Linistea este spatiul in care se se simte cel mai intens pacea de a fi aici si acum, in care se traieste plenar fericirea de a fi martor ocular la maretia din jur, in care emotiile isi fac simtite prezenta cu putere. Da, chiar este deosebit sa experimentezi aceste clipe speciale cu persoana iubita, sa te tii de mana cu omul care-ti umple inima cu iubire si sa contemplati impreuna spectacolul care se desfasoara in fata voastra. Da, simtirea acelei paci si fericiri in doi te ajuta sa te conectezi mai mult cu partenerul de viata deoarece, pe langa acele sentimente pozitive evocate de spectacolul la care participati amandoi, apare si bucuria ca acestea sunt simtite si de către el, iar fericirea se multiplica atunci cand este impartasita, cand doua inimi o simt in acelasi timp. Adica, cel putin asa cred ca se intampla atunci cand traiesti acele clipe incarcate de beatitudine cu cel pe care-l iubesti pentru ca nu am avut parte de experienta asta. Pana m-am desteptat cu privire la ce inseamna fericirea adevarata si am inceput sa pretuiesc frumusetea care ne inconjoara am ramas singura, deci, in imaginatia mea asa de minunat se simte atunci cand privesti rasaritul cu iubitul/sotul. Asa cred eu ca e, dar incercati voi si va rog sa-mi spuneti si mie daca am avut dreptate sau imaginea evocata mai sus e doar in capul meu. 😅 Hmm… poate ar trebui sa pun o scena de genul asta in romanul pe care-l scriu, ca acolo sigur este asa cum zic eu, deoarece imaginatia mea este sefa, ea are puterea suprema si cum spune dansa, asa este. 😂
Putin timp de gandire:
- Ai avut parte de experienta aceasta magica de a incepe ziua singura, de a privi rasaritul si atat?
- Daca da, cum te-ai simtit? Ai vrea sa mai repeti experienta?
- Daca nu, ai incerca macar o data sa vezi daca e ceva ce ti-ar placea sa experimentezi din cand in cand?
P.S. Articolul acesta a fost scris in vara anului trecut, dar planuiesc ca si in 2023 sa am parte de perioade in care sa ma trezesc devreme deoarece vreau sa fiu martora peisajului sublim creat de rasarit, vreau sa simt pacea plenara care se experimenteaza cand esti doar tu cu tine la inceputului unei noi zile, vreau sa mai traiesc cu intensitate bucuria de a primi in dar inca o zi pe acest pamant chiar de la primele ore ale diminetii deoarece, te incarci cu o alta energie atunci cand petreci putin timp singura in liniste la inceput de zi, atunci te focusezi pe frumusetea din jur inainte de toate, atunci cand la trezire te lasi invadata de pozitivitate in loc sa intri direct in paine si sa te lasi cuprinsa din start de ritmul alert al vietii tale. 🌈
